În întreaga lume, la 1 octombrie 2016 va fi sărbătorită Ziua Internaţională a Persoanelor în Etate. Această zi a fost stabilită de Asambleea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, fiind adoptată în acest sens rezoluţia nr.45/106 din 14 decembrie 1990. Inaugurarea Zilei Internaţionale a Persoanelor în Etate s-a produs în consecinţa adoptării Planului internaţional de acţiuni privind problemele îmbătrînirii de la Viena din anul 1982 şi a declarării Principiilor ONU privind persoanele în vîrstă din 1991. Pentru prima dată, cu o deosebită atenţie au fost abordate problemele ocupării persoanelor în vîrstă, modernizării asistenţei medicale destinate persoanelor în etate, posibilităţilor de creştere a veniturilor prin îmbunătăţirea sistemelor de asigurări sociale ş.a. De asemenea, avînd în vedere majorarea esenţială a efectivului populaţiei vîrstnice, a fost accentuată necesitatea de reevaluare substanţială a rolului vîrstnicilor în societate şi a atitudinii generale faţă de ei.
Una din principalele concluzii ale Rezoluţiei ONU constă în faptul, că a fost recunoscut aportul considerabil al vîrstnicilor la dezvoltarea societăţii, fiind declarate principiile Participării, Independenţei, Integrării, Autorealizăriiși Demnităţii acestora. Iniţiativa de marcare în preajma datei de 1 octombrie a Zilei Internaţionale a Persoanelor în Etate a aparţinut ţărilor Europei, fiind preluată ulterior de ţările Americii, iar spre finele anilor 90 această zi este comemorată pe plan mondial. Este de menţionat, că la 1 octombrie cu o deosebită amploare au loc manifestările consacrate persoanelor în vîrstă în ţările scandinave: Suedia, Norvegia, Finlanda şi Danemarca. Astfel, în toate statele membre ale ONU, inclusiv în ţara noastră, la 1 octombrie au loc mai multe evenimente oficiale în scopul aprecierii contribuţiei persoanelor în vîrstă la dezvoltarea societăţii şi la constituirea a tot ce înseamnă prezentul, precum şi aducerii în prim-plan a preocupărilor autorităţilor statului şi a opiniei publice cu privire la problemele vîrstnicilor.
Cu referinţă la statistica îmbătrînirii demografice, pînă în 2050, toate zonele importante ale lumii, cu excepţia Africii, vor avea aproape peste un sfert din populaţia în vîrstă de 60+ ani. Conform prognozelor ONU, numărul persoanelor în etate în lume va creşte la 1,4 miliarde, pînă în anul 2030 şi 2,1 miliarde pînă în 2050, care ar putea să ajungă la 3,2 miliarde în 2100.
Constatăm că nici Republica Moldova nu este în cea mai bună situație demografică. Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vîrstă de peste 60 ani a fost în creştere și în țara noastră. La începutul anului 2016 în Republica Moldova locuiau 592,6 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 16,7% din numărul total al populației stabile. Circa 60% din numărul total al vîrstnicilor sunt femei şi 58% locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, se constată că fiecare a treia persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 13,3% sunt persoanele care au depășit vîrsta de 80 ani. Durata medie a vieţii în Republica Moldova în anul 2015 a constituit 71,5 ani, inclusiv la bărbaţi – 67,5 şi la femei – 75,5 ani [1]. Prognozele ONU indică, că pînă în anii 2095-2100, în Republica Moldova, speranţa de viaţă a populaţiei va atinge 80,4 ani. Pînă în anul 2035, ne putem aştepta că ponderea persoanelor de 60+ ani poate să constituie 25%, iar la orizontul anului 2050, segmentul de populaţie vîrstnică poate depăşi 30% din totalul populaţiei.
Este tot mai evident, că creşterea constantă a numărului de persoane în vîrstă prevalează asupra altor tendinţe demografice în Republica Moldova. Numai în ultimii 20 de ani, vîrsta medie a populaţiei a crescut cu aproape 5 ani, speranţa de viaţă cu cca. 3 ani, iar creşterea proporţiei populaţiei adulte de 60 de ani şi peste în paralel cu descreşterea proporţiei persoanelor tinere sub 15 ani, denotă o pronunţată transformare în structura populaţiei. Incontestabil, posibilitatea de a trăi o viaţă mai lungă reprezintă o realizare a dezvoltării umane, dar îmbătrînirea populaţiei induce o serie de noi provocări pentru toate sferele socio-economice. În aspect demografic, cazul Republicii Moldova este mai special prin faptul, că îmbătrînirea populaţiei este accelerată de declinul natalităţii şi implicaţiile migraţiei, devenind una dintre cele mai importante provocări pentru toată societatea.
Astfel, persistenţa procesului de îmbătrînire demografică ridică probleme pentru societatea în ansamblu, publicul larg, comunitatea locală, familia şi cetăţeanul de rînd, tînăr sau în vîrstă, şi impune schimbarea radicală a viziunilor şi strategiilor de viitor. Conform angajamentelor ţării noastre pe plan internaţional, a fost asumată realizarea măsurilor de integrare a preocupărilor de populaţia vîrstnică în politicile naţionale, prin elaborarea Programului pentru integrarea problemei îmbătrînirii în politici, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 406 din 2 iunie 2014, esenţa cărora constă în proiectarea unei societăți, în care vîrstnicii sunt încurajaţi şi au şansa de a duce o viaţă pe cît posibil sănătoasă, productivă, independentă şi participativă. Perfecționarea politicilor în domeniul îmbătrânirii populației prezintă un obiectiv major pentru instituțiile de stat, urmărind ca direcții prioritare creșterea bunăstării populației în etate, ameliorarea sănătății acestora, precum și combaterea abuzului, violenței asupra vîrstnicilor.
[1] Biroul Național de Statistică Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2015