Congresul Autorităților Locale din Moldova

Congresul Autorităților Locale din Moldova

Ultima actualizare a site-ului:
Marţi, 19 martie 2024
Noutăţi și evenimente
Îmbătrînirea globală
Data publicării: Joi, 10 martie 2016

În opinia demografului american Philip Longman, astăzi omenirea este expusă unei noi provocări generate de problemele îmbătrînirii și declinului populației. Sîntem tot mai mulţi și pentru că trăim tot mai mult, va trebui să muncim tot mai mult – vom putea? Un tsunami gri mătură planeta – şi nu numai în locurile în care te aştepţi. Cum a ajuns lumea atît de bătrînă, aşa de repede? Într-o amplă analiză, autorul abordează cele mai vehiculate mituri cu privire la inevitabila creștere a numărului populației mondiale. Phillip Longman activează în prezent la ”New America Foundation”, anterior a lucrat ca scriitor și editor la ”US News & World Report”. De asemenea, este renumit pentru munca sa cu privire la implicaţiile declinului fertilităţii umane şi îmbătrînire la nivel mondial. Este autorul cărții The Empty Cradle: How Falling Birthrates Threaten World Prosperity And What to Do About It (”Leagănul gol: Cum este amenințată omenirea de scăderea natalității și ce trebuie să întreprindem în acest sens”). Propunem în continuare un fragment din articolul integral care poate fi consultat în original, precum și în limba rusă.

1. Lumea se confruntă cu o implozie a populaţiei. Da, din cauza persoanelor în etate. Nu cu mult timp în urmă, eram avertizaţi că populaţia globală în creştere va provoca, inevitabil, foamea mondială. Paul Ehrlich scria în renumita sa lucrare ”Bomba demografică” în 1968: ”În anii 1970 şi 1980 sute de milioane de oameni vor muri de foame. Nimic nu va putea împiedica creșterea substabțială a ratei mortalității în lume”. Este evident că catastrofa prezisă de Ehrlich, precum că baby-boom-ul anilor 1960 va continua pînă cînd lumea se va confrunta cu foamete în masă, nu s-a produs. Dimpotrivă, rata creşterii globale a populaţiei a scăzut de la 2% la mijlocul anilor 1960 la circa jumătate din această cifră în prezent, iar în multe ţări nu se nasc suficienţi bebeluşi pentru a evita scăderea populaţiei. Faptul că am avea prea mulţi oameni pe planetă nu mai este principala problemă a demografilor; acum, îngrijorarea este că vom avea prea puţini. E adevărat că populaţia mondială per ansamblu va creşte cu circa o treime în următorii 40 de ani, de la 6,9 la 9,1 miliarde, potrivit calculelor Diviziei de Populaţie a ONU. Dar acesta va fi un mod foarte diferit de creştere a populaţiei în comparaţie cu orice s-a înregistrat anterior – creşterea va fi condusă nu de ratele natalităţii, care au scăzut mult peste tot în lume, ci, în primul rînd, de o creştere a numărului oamenilor bătrîni. Se estimează că pînă la mijlocul secolului XXI populaţia globală de copii sub cinci ani va scădea cu 49 de milioane, în timp ce numărul oamenilor de peste 60 de ani va creşte cu 1,2 miliarde. Cum a ajuns lumea atît de „grizonată”, aşa de repede? Unul din motive este că mai mulţi oameni trăiesc pînă la vîrste avansate. Dar la fel de importantă este și creșterea semnificativă a persoanelor născute în primele cîteva decenii după cel de-al doilea război mondial. Procesul de îmbătrînire a acestor generații va conduce inevitabil la o implozie demografică a persoanelor în vîrstă. Astăzi, în Occident, asistăm la o creştere substanțială a numărului celor care împlinesc 60 de ani; în următorii 20 de ani vom urmări o explozie a numărului celor care împlinesc 80 de ani. Cea mai mare parte a restului lumii în următoarele cîteva decenii va urma acelaşi curs. În cele din urmă, ecourile generațiilor baby-boom vor dispărea. Apoi, din cauza scăderii continue a ratei natalităţii, omenirea se va confrunta cu micșorarea la fel de rapidă – dacă nu chiar mai rapidă – a numărului populației. Spre exemplu, din 1991 populaţia Rusiei s-a redus deja cu 7 milioane. Potrivit cercetătorilor, dacă rata de fertilitate de 1,25 copii la o femeie se va menține în Japonia la același nivel, ultimul bebeluș japonez va fi născut în anul 2959. Femeile tinere austriece afirmă în sondaje că numărul ideal de copii în familie este mai mic de doi, număr suficient pentru a le înlocui pe ele, nu însă și pe partenerii lor. Către anul 2150 în conformitate cu proiecţiile demografice ale ONU, populaţia mondială ar putea fi în jumătate din ceea ce este astăzi. O astfel de perspectivă ar putea fi considerată chiar atractivă: mai puţin trafic, mai mult spaţiu pe plajă, mai uşor de intrat la facultate. Dar aveți grijă ce vă doriți!

2. Îmbătrînirea e o problemă a ţărilor bogate. Nu este adevărat. Cîndva demografii considerau că îmbătrînirea și micșorarea numărului populației sînt fenomene proprii țărilor ”civilizate”, cu un înalt grad de bunăstare. Astăzi, însă, remarcăm o micșorare a ratei natalității chiar și în țările pe care nici pe departe nu le putem numi bogate. Din 59 de țări cu rata natalității sub nivelul înlocuirii populaţiei, 18 sînt în curs de dezvoltare.

3. Dacă e să credem demografilor, Occidentul este sortit eșecului. Posibil. Cu toate acestea, prognoza e chiar mai pesimistă pentru Asia. În Coreea de Sud și Taiwan se înregistrează cei mai mici indicatori ai fertilității. Guvernul din Singapore oferă mamelor indemnizații substanțiale la nașterea copiilor (3000-4500$), concediu de maternitate plătit, alte stimulente financiare, finanțează chiar și cluburile matrimoniale. În deceniile următoare Asia se va confrunta cu o insuficiență cronică a femeilor, ceea ce poate crea mari dezechilibre în această regiune a Planetei: în China și în India se nasc cu circa 16% mai mulți băieți decît fete.

4. Oamenii vîrstnici vor munci mai mult. Numai dacă persoanele vîrstnice sînt sănătoase. În realitate însă nu este tocmai așa, oamenii sînt mai longevivi, dar mai bolnavi. Potrivit unui studiu recent al Institutului Rand Corporation, publicat în Health Affairs, se înregistrează o creştere substanţială faţă de acum 10 ani a americanilor cu vîrste între 50 şi 64 de ani (peste 40%) care întîmpină deja dificultăţi în efectuarea unor activităţi obişnuite ale vieţii cotidiene, cum ar fi mersul pe jos un sfert de milă sau urcarea a 10 trepte fără a se odihni. Din cauza acestei stări fizice aflate în declin în rîndul persoanelor de vîrstă mijlocie, ne putem aştepta ca generaţia următoare de vîrstnici să aibă mult mai multe dizabilităţi decît cea prezentă. Aceeași situație este caracteristică nu doar americanilor, obezitatea şi stilul de viaţă sedentar sînt răspîndite la nivel global. Mai mult de un miliard de oameni din întreaga lume sînt supraponderali, echivalentul unei pandemii globale de afecţiuni cardiovasculare și diabet. Desigur, ţările pot face şi vor face mult mai mult pentru a ajuta oamenii să îmbătrînească cu demnitate şi pentru a încuraja cetăţenii în vîrstă să rămînă cît mai mult pe piața forţei de muncă. După cum se afirmă într-un raport recent al Comisiei Europene, majorarea numărului locurilor de muncă pe jumătate de normă, va încuraja nu doar amînarea termenului pentru pensionare, dar ar putea contribui la creşterea ratei natalităţii (prin atenuarea conflictului dintre muncă şi viaţa de familie). Numărul pensionarilor suficient de sănătoși fizic și psihic pentru a participa pe piața muncii în următorii 20 de ani este limitat.

5. O lume a vîrstnicilor va fi mai paşnică. Nu neapărat. Unii strategi, cum ar fi savantul Mark L. Haas, vorbesc despre o viitoare ”pace geriatrică”. Iată argumentele. În primul rînd, într-o lume formată din familii cu un singur copil, rezistenţa la recrutare militare ar trebui să crească, iar toleranţa față de pierderile umane în războaie – să scadă. În al doilea rînd, creşterea costurilor pentru pensii şi sănătate ar trebui să facă dificilă întreținerea ”mașinii de război”. În al treilea rînd, o societate cu mulți cetățenii de vîrstă mijlocie și pensionari este mai preocupată de chestiuni interne practice, cum ar fi criminalitatea și asigurarea socială, decît de riscuri și ideologii violente.

6. O lume grizonată va fi mai săracă. Numai dacă nu vom întreprinde nimic pentru a evita aceasta. Legătura dintre bunăstarea socială și situația demografică poartă un caracter ciclic. La început, cînd fertilitatea este în scădere, iar populația aptă de muncă îmbătrînește, numărul copiilor devine mai mic. Acest lucru este pozitiv: pentru femei apar mai multe oportunități de angajare în sectorul economic, iar investițiile statului în educarea fiecărui copil cresc. Acești factori stimulează dezvoltarea economică a țărilor. Treptat, însă, situația devine mai puțin optimistă. Natalitatea scăzută conduce la micșorarea nu doar a numărului copiilor, dar și al persoanelor în vîrstă aptă de muncă, iar proporția persoanelor vîrstnice crește. Astfel, stimularea dezvoltării economiei se schimbă în slăbirea ei, deoarece lucrătorii în vîrstă devin mai preocupați de protejarea locurilor de muncă existente, decît de crearea unor noi afaceri. Altfel spus, o planetă care îmbătrînește nelimitat va avea de înfruntat mari probleme. Pe de altă parte, natalitatea nu se va micșora în permanență. Autorul descrie cîteva căi în acest sens. Așa-numita cale suedeză, care prevede intervenția serioasă din partea statului în atenuarea tensiunii dintre muncă și viaţa de familie, ceea ce permite femeilor să nască copii fără obstacole financiare mari. Dar, pînă acum, ţările care au urmat această cale au înregistrat succese modeste. O altă cale este revenirea la valorile tradiționale, cînd femeile pe lîngă rolul de mamă beneficiază de drepturi sociale și economice. Această cale poate menţine rate ridicate de naştere, dar cu consecinţe care astăzi nu sînt inacceptabile pentru toate țările. Există și a treia cale, deşi nu sîntem destul de siguri cum să ajungem acolo. Sensul acestei căi constă în revenira la principiul de pe timpurile fermelor și întreprinderilor familiale, cînd copiii erau considerați a fi mai degrabă un avantaj decît o povară. Imaginaţi-vă o societate în care părinţii păstrează o mare parte a capitalului uman pe care l-au format prin investiții în copiii lor. Imaginaţi-vă o societate în care familiile nu sînt doar consumatori, ci și producători.

Concluzia: viitorul aparține unei societăți care va reuși să restabilească fundamentul economic al familiei. Altă cale nu există, alternativa ar fi doar îmbătrînirea și sărăcia.

Alte înregistrări
Data publicării: Joi, 01 aprilie 2021
Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat informații statistice cu privire la forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în anul 2020. Astfel, conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM), în anul 2020 forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 867,3 mii persoane, fiind în descreștere cu 5,7% față de anul 2019 (919,3 mii). În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,4%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,6%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (54,4% și, respectiv, 45,6%). Citeşte mai mult...
Data publicării: Miercuri, 31 martie 2021
Prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 5616 locuințe, transmite revista „Curentul”. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,84 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,42 miliarde lei. Suma compensațiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” constituie 42,7 milioane lei. Citeşte mai mult...
Data publicării: Marţi, 30 martie 2021
Londra nu a raportat niciun deces din cauza COVID în ultimele 24 de ore, potrivit Public Health England (PHE). Este pentru a doua oară în acest an, Londra fiind unul dintre orașele cu cele mai multe victime provocate de noul coronavirus. „Este un pas fantastic, dar suntem departe de a ne întoarce la normal”, a declarat un medic citat de BBC, potrivit Mediafax. În ianuarie, orașul a înregistrat și zile cu peste 200 de decese. 12% din totalul deceselor cauzate de coronavirus în Marea Britanie s-a înregistrat în capitala ţării şi a fost epicentrul primului val. Citeşte mai mult...
Data publicării: Vineri, 26 martie 2021
Republica Moldova a făcut pași importanți în ultimii zece ani în dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative. Deși există încă puncte slabe care condiționează activitatea de îngrijiri paliative din punct de vedere teritorial sau al asigurării cu specialiști pregătiți, a fost dezvoltat Standardul Național de Îngrijiri Paliative, protocoale clinice în funcție de maladie. Acum, evoluția firească a acestui domeniu dictează crearea unui Centru național de instruire în Îngrijiri Paliative. În Moldova, serviciul de îngrijiri paliative a început să se dezvolte din anul 2000, la nivel de servicii non-guvernamentale, și doar mult mai târziu prin sectorul spitalicesc public. Primul serviciu specializat în îngrijiri paliative, în sectorul public, – Echipa mobilă de îngrijiri paliative de spital – a fost creat abia în anul 2008 la Institutul Oncologic. Citeşte mai mult...
Data publicării: Vineri, 19 martie 2021
La data de 17 martie curent, Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) a publicat Ghidul pentru integrarea îmbătrânirii, în cadrul căruia, se solicită dezvoltarea unui cadru strategic întru integrarea îmbătrânirii pentru a asigura considerarea și integrarea sa sistematică în politicile publice. Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 18 martie 2021
La data de 3 martie 2021 a fost lansat Studiul “De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza conturilor naţionale de transfer în Republica Moldova”, realizat de către dr.hab. în sociologie, conf. Olga Găgăuz, în cadrul proiectului UNFPA „Extinderea opțiunilor: politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova” cu suportul Agenției Austriei pentru Dezvoltare şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Citeşte mai mult...
Data publicării: Luni, 15 martie 2021
În satul Borceag, raionul Cahul, Asociația Obștească ”MAX FACE POSIBILUL” au construit un complex de căsuțe sociale pentru persoane de vârsta pensionară cu suportul financiar al Fundației ”MAX MAAKT MOGELIJK” din Olanda. Citeşte mai mult...
Data publicării: Vineri, 12 martie 2021
Conform datelor Biroului Național de Statistică, situaţia demografică a mun. Chișinău în ianuarie-decembrie 2020 a fost determinată de o descreștere a numărului născuților-vii cu 3,8%, a căsătoriilor cu 23,1% şi divorțurilor cu 16,4%, iar numărul decedaților a crescut cu 28,1%. Citeşte mai mult...
Data publicării: Joi, 11 martie 2021
Speranţa de viaţă a scăzut în Italia cu aproape un an, până la 82,3 ani, din cauza pandemiei de COVID-19, a informat miercuri, la data de 10 martie, Institutul Naţional de Statistică al Italiei (Istat). Conform Raportului publicat, Italia a fost una dintre ţările cele mai afectate de pandemia de coronavirus şi prima afectată de primul val de COVID-19 în Europa. În această săptămână, în ţară a fost depăşit pragul de 100.000 de decese. Citeşte mai mult...
Data publicării: Marţi, 09 martie 2021
Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat informații statistice cu privire la forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul IV 2020. Astfel, conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM), în trimestrul IV 2020, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 877,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,2% față de trimestrul IV 2019 (887,7 mii). Citeşte mai mult...

Rezultatele 141 - 150 din 386
» Toate înregistrările
Sus

© 2020 Comisia naţională pentru populaţie şi dezvoltare.

Email:
secretariat@social.gov.md 
 
Acest site a fost creat cu susţinerea UNFPA.



Site elaborat de MoldData

ipv6 ready


Total vizitatori: 167963
Total ieri: 61
Total azi: 108
Online: 1