De la mijlocul anilor 1960, populația Uniunii Europene a fost caracterizată printr-o tendință descendentă a natalității. Numărul mediu anual de nașteri a scăzut de 1,5 ori - de la 7,8 milioane de copii în anul 1964 la 5,0 milioane de copii în anul 2002, când cel mai mare număr de nașteri a fost înregistrat pentru întreaga perioadă de observație din anul 1960. Declinul a încetinit începând cu anul 1995, când numărul nașterilor a scăzut la 5,2 milioane și a rămas relativ stabil până în anul 2005. Pe fondul creșterii constante a populației, rata totală a fertilității a scăzut de 1,8 ori - de la 18,5 ppm în anii ’60 ai secolului trecut, la 10,3 ppm în anii 2002-2003.

În perioada anilor 2003-2008, a existat o creștere moderată a numărului de nașteri și a ratei totale a fertilității. În anul 2008, numărul nașterilor a crescut la aproape 5,5 milioane, dar apoi a început să scadă din nou ușor. În perioada anilor 2013-2017, 5,1 milioane de copii s-au născut anual în UE-28, la fel ca la sfârșitul anilor 1990. În anul 2018, pentru prima dată, s-a dovedit a fi mai puțin de 5 milioane de oameni (4.957 mii) și a continuat să scadă în anul 2019, scăzând la 4,9 milioane de persoane (4.865 mii) și astfel fiind cea mai mică pentru întreaga perioadă examinată.

Dintre țările UE-28, rata totală a natalității în anul 2019 a rămas cea mai mare, în ciuda unui declin treptat, în Irlanda - 12,1 ppm și cea mai mică - 7,0 ppm - în Italia. În Spania, Grecia, Finlanda și Portugalia, valoarea sa a fost doar puțin mai mare (de la 7,6 ppm la 8,4 ppm), în alte 5 țări a fost mai mică decât media UE-28 (de la 8,6% în Malta până la 9,4 ppm în Germania). Comparativ cu anul 2018, rata totală a fertilității a crescut ușor doar în Cipru - cu 0,2 ppm sau 2%. În alte țări ale Uniunii Europene, valoarea acesteia a scăzut, cel mai semnificativ în România (cu 0,8 ppm) și Malta (cu 0,6 ppm). Comparația ratelor de natalitate specifice vârstei în anii 2001, 2008 și 2018 arată că natalitatea a scăzut la vârste de până la 28 de ani, în timp ce la vârste de 28 de ani și peste, dimpotrivă, a crescut. Cea mai mare creștere a natalității a fost observată la vârste cuprinse între 32 și 37 de ani (cu 22-26 ppm).

În Republica Moldova rata natalităţii la fel a scăzut ușor, ajungând în anul 2019 la 12,0 născuţi-vii la 1000 locuitori, faţă de 12,9 născuţi-vii la 1000 locuitori în anul 2018.Astfel, în anul 2019 s-au născut 32,0 mii copii, cu 2,7 mii mai puțin comparativ cu anul precedent (sau în scădere cu 7,9%). Aceasta este însă peste media UE, fiind practic la același nivel cu Irlanda.

Vârsta medie a mamei la prima naștere în Republica Moldova este mai mică în comparație cu Uniunea Europeană. Prin urmare, în anul 2019 a fost de 25,2 ani, în ușoară creștere față de anul 2018 (25,0 ani). Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără - 24,1 ani, comparativ cu cele din mediul urban - 27,0 ani. Distribuţia născuţilor-vii în funcție de vârsta mamei evocă concentrarea acestora în intervalul de vârstă de până la vârsta de 30 ani (cu 60,1% din total născuți-vii).

Sursa: http://www.demoscope.ru/weekly/2020/0865/barom03.php

Sursa foto: https://www.grani.lv/latvia/106404-rozhdaemost-v-latvii-prodolzhaet-snizhatsya.html

Sus